Duminică, după nouă seara, băieţii de pe Şoseaua Pantelimon spun "sărumâna, domnişoară!". Unii merg cu mine două-trei blocuri, câţiva paşi mai în spate, ca să fie siguri că ajung cu bine la tramvai.
Sâmbătă m-am simţit bătrână într-un loc în care muzica era de pe vremea mea şi a prietenelor mele, unde fetele cad ca pocnitorile pe duşumeaua udată cu Ursus (când Şuie se extaziază odată ca ca ca niciodată) şi unde replicile de agăţat sunt la fel de jalnice ca ginul tonic, iar cel mai galant bărbat este un bodyguard care, înainte să-mi pună ştampila, mi-a mărturisit că am o încheietură tare drăguţă.
Vineri a avut gust de Kafka şi căpşuni. A încetat după pagina 8 din Chip străin: "Ştiu că te irită bormaşinile, gîndacii de bucătărie şi sunetele provocate de frecatul geamurilor, dar nu putem spune că acestea-s lucruri de cea mai mare însemnătate din viaţa unui om. Presupun că asociezi bormaşinile cu dentistul, dar celelalte două aspecte sînt mai ciudate şi n-aş fi capabil să le descriu decât ca urticarie psihologică. Pînă acum n-am auzit ca urticaria să fi fost fatală cuiva." (Kobo Abe)
draguti baietii din pantelimon ;)
RăspundețiȘtergereIar ai fost in Expirat...
RăspundețiȘtergere@andrei: o, da. nişte domni!:)
RăspundețiȘtergere@catrinel: no,no. mai rrrrrău! experimente! no more, no more...
Capu' lu' paispe sau mai incoace?
RăspundețiȘtergerela sfânt, la spital :)
RăspundețiȘtergeregeniala faza cu incheietura :D
RăspundețiȘtergere