noiembrie 04, 2007

Prinţul finlandez şi calul de 250 cc

Poveştile nu se mai scriu cu un condei şi o călimară de cerneală. Prinţii sunt acum nărăvaşi, iar caii mănâncă asflat în loc de jar. Războaiele adevărate nu se mai poartă decât în cărţile de istorie şi poate nici acolo, iar victimele sunt contabilizate în loc să fie plânse. Azi există competiţii speciale pentru prinţi şi caii lor. Învestirea de altădată e înlocuită de premii în bani şi celebritate. Prinţese? Not in this picture.

De dimineaţă, am prins competiţia televizată, dar şi parada prinţilor încălecaţi pe ai lor cai de 250cc. Ce mai, bărbaţi la fel de curajoşi ca şi numele tărâmului pe care l-au bătătorit vreme de 27 de tururi - Valencia sau Valentia latină (Valentia as in "vigoare", "curaj"), desigur unul dintre regatele căruia îi plăcea să se fălească pentru că forma Coroana Aragaonului, prin preajma lui 1200 şi ceva. Ei bine, deosebite domnişoare care încă trăiţi în poveşti, prinţii de azi poartă în continuare colanţi (kinky!), mai coloraţi totuşi decât cei ai strămoşilor lor. Pe post de coroană au cască fumurie care nu doar îi protejează de dureri de cap, ci le şi păstrează identitatea secretă până la finalizarea competiţiei sau, varianta plauzibilă, nu permite intruziuni din partea prafului, vântului şi a gângăniilor. Pe scurt, o gaşcă de prinţi care ştiu când să se aplece, cum să depăşească şi când să se lase depăşiţi. Şi cum îi priveam eu (redundanta) aşa mulaţi pe cai, cu formele lor aerodinamice scoase în evidenţă de colanţii curcubeici, imprimaţi cu blazonul sponsorilor, le-am memorat numele cu rezonanţă nobilă şi poate le-aş fi reţinut şi feţele dacă nu aveau coroanele alea fumurii peste ochi: italienii Dovizioso, De Angeli şi Lorenzo, spaniolii Debon şi Hector (nu Hanna) Barbera, şi cel dintâi al competiţiei, Mika Kallio, un prinţ finlandez atât de sincer, de transparent şi de blond cu ochi albaştri cum n-a visat vreodată nicio domniţă visătoare a vremurilor noastre visătoare. Ca orice prinţ care se respectă, chiar dacă prenumele lui nobil se termină cu o vocală şi nu cu o consoană care să impună respect, Mika are un cal pe măsura debutului său - KTM (o posibilă anagramare a numelui stăpânului - Kallio T. Mika).

Pentru mai multe detalii despre ultima competiţie Gran Premio Valencia 250 cc citiţi ştirile electronice, forumurile, cumpăraţi ziarele şi nu mai căutaţi pe bloguri! :)

2 comentarii:

  1. Andrei01:33:00

    te citesc de ceva posturi..scrii interesant keep it up :)

    RăspundețiȘtergere