ianuarie 12, 2009

Băiatul care s-a transformat în fular

Băiatul care s-a transformat în fular n-avea habar
de andrele, de lână sau de fular.

De la frig s-a ales cu-n gust amar;
singur făcuse ceai cu ienibahar.

Spre seară, după chibzuială, cazul era clar:
„Trebuie sa-l vizitez pe bunul primar!”

Ciocănise la uşă, sfios şi precar.
Desigur că aduse cu el şi un dar.

„Fii bun şi dă veste să se poarte fular,
mi-e teamă că frigul aduce catar!”

Primarul răspunse cu ochii la dar:
„Baiete, e clar că tu ai un har!”

Din cap îi cădeau franjuri ca frunza de arţar,
iar gura de lână uscată ceru un pahar.

De la apa rece îl durea un molar
Şi faţa i se albise, era ca de var.

În timp ce băiatul se transforma în fular
se auzi răspunsul lui de ştrengar:

„Mulţumesc, domnule, e ereditar!”

8 comentarii:

  1. e clar, presiunea scade c-un bar.

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim17:10:00

    pardon, poezie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Pot si eu,pot ? Bine baaa :)

    RăspundețiȘtergere
  4. da, mă, toată lumea pot!

    cine mâzgâleşte o dată va mâzgâli la infinit.
    nimicul e foarte căutat astăzi.

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim12:25:00

    pot sa ajung in top!

    RăspundețiȘtergere