decembrie 11, 2008

formidabila rezoluţie

anul trecut pe vremea asta eram de acord cu cezar că, în general, oamenii se iau prea în serios. şi chiar dacă îşi iau pseudonime creţe şi înfofolite, tot îşi dezvăluiesc prenumele odată cu sexul. dezvelit-dezgolit, exact! cum ar fi să fac acum o listă cu ce-am făcut, ce-am pierdut, ce-am păcătuit, ce-am mulţumit? nu e vreme de inutilităţi în pauzele de film.

două aşteptări am de la spiritul cinic al lui două mii opt:
să nu-i mai pută lui vladimir bogdanovici gura a putregai şi a recamier când îmi vorbeşte
să-mi tatuez o stea în frunte

dar ai mai văzut tu cinism fără soundtrack? se poate?



3 comentarii: