miezul nopţii două puncte ba-i aici, ba nu-i aici!

să să să ai fantezii cu mine
şi să să să o pupi şi pe Matilden
şi să să să îi zici că mi-e dor de ea
şi să să să nu uiţi să încui uşa de la intrare
şi să să să dormi cu mâna pe perna mea!

beatitudine invers

vai şi-amar şi ilariant cum furtunile de acum 4 luni au crescut grase şi frumoase. mi-e mai mare dragul să mă uit cum mă înghit.

Eu sunt pisica este

[judecăţi calde, la rece]

Iulie

Se liniştesc furtunile PMS. Îndată trece şi mania incompatibilităţilor intime şi sociale, dar, mai ales, fictive. Ceea ce a fost rostit cu ură se transformă în jenă rotundă şi roşie, care se micşorează odată cu soarele. Poate că mâine va creşte iar în chip de hâzenie sentimentală. Poate că, până mâine, am să înghit un fir de păr de pisică, ce îmi va ţine ocupat estrogenul.

n u m a i

numai cine e aici poate să zică da sau nu.
numai despre oameni e vorba. şi despre o pisică.
nu mai ştiu doar în mintea mea. ştiu şi pe dinafara ei.
numai unguent cu extract de gălbenele.
nu mai e nevoie să închid uşa la baie.
nu mai spune!

Psychoactive addict

Sunt încărcată cu sarcina pozitivă a unui gând însorit-insolit, care mi-a penetrat verticalitatea şi mi-a împrăştiat delicateţea pe faţă. Curios, nu s-a facut linişte, cum se face după un orgasm, nu s-a instalat amorţeala în universul tactil, nu au ars siguranţele logice şi nici gura nu s-a închis. Ochii, în schimb, şi-au luat în serios rolul de camere de luat aminte, montate în oraşul unde femeia imaginară începe să înţeleagă tot mai bine cum stau lucrurile şi devine reală. Dependenţa s-a

what have I said?

Pretenţie metafizică
În piele se pornesc mişcările mărunte;
doar marea adunare celulară aşteaptă cicatrici.
Se schimbă des temperatura ca nebuna
şi plouă gravitaţional,

Au!

Eşti unde nu sunt eu. De partea cealaltă. Eşti numai urechi pentru că nu este nicio lumină. Auzi voci diferite, vocile care creează vibraţii suculente ale moleculelor de aer. Asculţi.

Ce ne mai place să ne legăm

Sunt prieteni cărora le pierzi urma dacă se opreşte lumina. Sau dacă dispare internetul. Prietenii de la centrele de joacă virtuală, unde mi-am bagat doar nasul şi iată că am rămas să mă uit. Mi-a dat şi mie un oarecare o leapşă, o lopăţică, un comentariu, hai de te joacă cu mine! Ba cu mine!

Nimeni nu ridică două degete.

fericirea e dezordonată

E nevoie de ceva dezordine pentru o viaţă mai bună. Să arunci furculiţa în ceaşca de cafea sau să nu schimbi cearşafurile o lună. Niciodată nu a fost transpiraţia mai frumoasă. Ca acum, când transpir respirând. Vezi picătura care se dilată deasupra buzei când vrei să te săruţi, picătura insesizabilă de sub buric când stai aplecat [să culegi o dudă, să săruţi o rudă, să ridici o bundă], picătura din

ce te doare? ce nu mă doare!

puţină picanterie doftoricească, găsită într-un cabinet de tip forum. nu, nu o să ştiţi niciodată ce căutam acolo. drepturile de autor, desigur, sunt la întrebător şi răspunzător, nu ştiu exact dacă le vor [ortografia le aparţine].

"Intrebare:
nu am avut timp sa merg la doctor si am cumparat niste microgynon recomandat de o prietena.am inceput sal iau din a 2 zii de menstruatie e rau?si mai vreau sa stiu daca dupa 3 zile de micgyn pot face sex?sau trebuie mai multe zile ca sasi faca efectul?astept sau pot face sex??se poate utiliza si foite chinezesti in acelasi timp cu microgy penrtu o protectie mai buna??nu stiu ce sa fac va rog sa ma ajutati nu am timp sa ajung la doctr.va multumesc din suflet astep raspuns va pup la revedere

Raspuns:
Puteti face dragoste , sex nu va recomand, este degradant. Nu stiu despre ce foite chinezesti vorbiti."

Mă, nici Jimi Hendrix nu mai e.

Ah,

aşa-mi vine să mă dedublez!

Două douj'două

Şi-a dat el seama, acum, că femeile se umplu de dragoste odată pe lună. Li se întăresc sânii şi-s aşa de pline că dau pe dinafară, au dureri şi rămân fără respiraţie.

- Oooh îmi cer scuze, dintr-odată m-am umplut de dragoste. Nu vreau să vă incomodez. Vă rog, de îndată, părăsiţi încăperea. Nu este timp sa trageţi obloanele, dar poate vă luaţi umbrela în timp ce ieşiţi... Fără să călcaţi pragul! Nu sunt în stare să curăţ în urma dumitale, Tephlon Brainovic!!! Îmi ajunge dragostea aceasta ciclică şi umedă, care mi se scurge pe picior. Coboară din capul inimii până sub labii unde se face estuar interimar. Uneori, când nu e nicio lună, ibovnicul poate face baie acolo. Ergo bibamus!
Abia atunci te dai în bărci cu nebunia. Nu-ţi mai rămâne decât să ai orgasm în gând.

dulce emfază

Îndrăgostiţi-vă odată deodată că îndată pe dată se duc florile de tei!
S-o putea şi mai bine. S-o putea şi mai sus. Dar mai departe de magistral este doar imaginaţia care e invizibilă şi nu are miros, deci nu e cazul când e luna mai.
Mai tare decât luna mai nu mai poate fi nici nimic, nici nimeni, poate să se mai facă o lună mai după luna mai.
Toate mulţumirile se duc la inventatorul anotimpurilor, trăi-ţi-ar mintea polenizată şi sufletul vegetal!

Pot să fac droguri din muzica lui Oren Lavie.

maxima minimă

Când e rost de reproşuri şi mustrări, egocentriştii devin brusc altruişti şi te iau la bani mărunţi.
Deci, se poate!

Nada Stelelor

lui Ştefan
E ziua lui. Chiar acum.

[Stelele dorm când se hrănesc.
Stelele sunt sătule când se trezesc.]

Nada stelelor are şase-cinci sclipiri:
(una)
scurtcircuitul cavităţii toracice când dragostea refulează,
(a doua)
sclipirea dinţilor fetiţei de şase ani care se spală dimineaţa, la prânz şi seara,
(a treia)
sclipirea minţii, care, fie în oricare dintre noi, e foarte scurtă
ca sclipirea unui bec stins-aprins, stins-aprins,
(a patra)
strălucirea geamurilor de termopan spălate de alpiniştii utilitari,
(a cincea)
sclipirea departamentului de creaţie al unei agenţii mici dintr-o garsoniera mică dintr-un oraş mic dintr-o ţară mică cu o industrie mică cu utilaje mici ce produce lucruri mici pentru oameni mici cu guri mici şi ochi mici, care au vise mici şi imbolduri şi mai mici,
(aproape a şasea, nu e demonstrată)
sclipirea apei, în general; apa sclipeşte cel mai tare când e soare.

La soare voiam să ajung.
Nada soarelui sunt, uneori, şi eu
şi tu
şi toţi care vrem soare.
Şi, apoi,
Soarele e nada tuturor.

Nada stelelor nu poate fi pictată.
Poate fi înregistrată.
Văzută iar şi iar
până se nasc clişeele în subsolul retinelor
şi imaginaţia intră pe safe-mode
,iar minţile cască relaxate;
nada stelelor e un clişeu fardat,
o pleoapa cu sclipici

Fugi de-aici! Nu le ajung nişte licăriri; se hrănesc cu butoaie întregi de lumină.
Despre ce vorbeşti, norule sud-american?
Despre nada, nada, stelelor! pufăie norul cu sombrero
Norul n-ar da stelelor nici măcar o dungă de afecţiune, subţire cât o pojghiţă de ruşine,
o afecţiune roşie, cât un bob de coacăză.
Pentru că norul sud-american e efemer.
(Lucrurile efemere sunt supărăcioase)

Nada stelelor e dinamita din organul musculos intern al aparatului circulator
Bum bum! E singura care ajunge până la stele fără să plece, de fapt, nicăieri.
E livrare la domiciliu fără să fi fost comandată.

E “nu veni, vin eu la tine!”,
E sticlire cu năbădăi, stelelor!

E timpul să termin cu nătângiile.

obligatoriu

Matilda şi-a tatuat pe timpan Parov Stelar.
Matilda şi-a găsit soundtrack!

Părere matinală şi pertinentă

Ca băţul fără acadea.
Ca cercelul fără limbă.
Ca stiloul fără capac.
Ca buzele fără claviculă.
Underlondonu' de luna asta e ca penisul fără coaie.*
Adică, OK. Da' nu pentru mine.




*DEXu' nu ştie de pudibonderie.

Sus vrăbiuţele!

...vrăbiuţele sunt monumente de simplitate. Nu au opţiunea de a fi răcite-obosite, de a croşeta, de a lua lecţii de canto, de a se molipsi de lene şi de a sta cuminţi în pat o săptămână-două-trei, cât e nevoie.
...vrăbiuţele sunt ca virgulele cu punct deasupra: toţi ştiu cum arată, nimeni nu le foloseşte. Unde mai pui că singurul sindicat al vrăbiuţelor [cu sediul în Bucureşti, singurul care se ocupa de drepturile vrăbiuţelor din Europa Centrală şi de Est] a fost desfiinţat sub auspicii curioase; brusc, au fost invocate nereguli în program şi în componenţa sindicatului: şedinţele se ţineau doar ziua şi, până la apus, se spărgeau seminţe şi se ciripea a ploaie.


Cine a pus capac acestor ciripeli pufoase, fără drepturi legitime?

Porumbelul năuc, care a călcat-o pe ciuf, fără motiv, pe o vrăbiuţă din provincie, aflată în vizită la verişoara ei din capitală, a stârnit panică în pene. Declaraţia lui ulterioară a şocat întregul neam de zburătoare mici şi foarte mici: “Mă doare în penaj de vrăbiuţe!”.


Trag un semnal de alarmă [zzzring! donggg! ciripcipbumbum!]. Vrăbiuţele au nevoie de protecţie faţă de aceşti tălâmbi nepoliticoşi cu cozile-evantai, care nu ştiu să aprecieze o mână de seminţe, darămite o mână de vrăbiuţe. Dragi iubitori de vrăbiuţe, posesori de peruşi şi nostalgici care visaţi la mălai, vă provoc să fiţi avântul lor de pe creanga înflorită de cireş! Fiţi aerul care le umple alveolele pulmonare caraghioase şi polenul de tei cu care se droghează în luna mai! Ajutaţi-le să îşi recapete libertatea şi legendarul mălai!

Jos porumbeii!!!

Sus vrăbiuţele!!!